Autor: Dicu Daniela, student A.R.P.I.

Se intampla aproape acum trei ani in luna Februarie. Lucram intr-o firma de transport taxi din orasul in care locuiesc si traiam intens o stare de nemultumire si dezgust fata de ceea ce se intampla in jurul meu, asa incat, incet, incet mi-a incoltit in minte un gand nastrusnic: sa-mi parasesc locul de munca. Dar unde sa ma duc intr-o lume in care un loc de munca poate fi un lux? Simteam cu toata fiinta mea ca activitatea pe care o desfasuram si oamenii din jurul meu nu sunt in armonie cu mine sau, poate eu nu eram in armonie cu ei. Si, intr-o zi ca oricare alta, iau de pe un birou, la intamplare, un ziar sa-l rasfoiesc, cu gandul de a citi cateva oferte de lucru. Nimic nu era pentru mine. Deodata, imi cad ochii pe un anunt aproape neinsemnat, dar care mi-a atras atentia imediat: inscrieri la un curs de psihoterapie. “Minunat!”, mi-am zis. “Nu stiu exact despre ce este vorba, dar stiu precis ca vreau sa invat sa fac asta”. Dupa doua saptamani am avut fericita ocazie sa fac cunostinta cu o persoana absolut admirabila, care se ocupa de organizarea acestui curs, doamna Gina Chiriac. Dupa un dialog de aproape o jumatate de ora, mi-am dat sema ca locul pe care il asteptam de o viata se gaseste aici, in cadrul acestui curs.

Din acel moment si pana acum, am petrecut impreuna cu colegele mele si cu formatorii minunati cu care am lucrat, momente extraordinare si trairi intense.

Poate cineva se intreaba: “Oare ce-ti poate aduce in viata un curs de psihoterapie? La ce-ti foloseste? Ce sa faci cu el?” eu pot sa dau un singur raspuns: Te aseaza pe calea de lumina pe care cred ca este cel mai greu sa o gasesti. Important este sa-ti doresti sa o gasesti. Si daca incerci sa o cauti, atunci o vei gasi AICI, in PSIHOTERAPIE.

  Este minunat sa constati ca de la o luna la alta te transformi, ca printr-o minune, in alt om. Stiu cand sa tac, stiu cand sa vorbesc, stiu sa ascult, am invatat sa fiu atenta la ce-mi spune sufletul, am invatat sa-mi ascult dorintele si sa le descopar, am aflat despre mine ca pot sa fiu asa cum altii n-au crezut ca pot sa fiu, am invatat sa ma iubesc asa cum poate n-am facut-o niciodata pana acum, sau am invatat sa ofer ajutorul numai celor care mi-l cer.

Psihoterapia m-a invatat sa-mi inving temerile, fricile, neincrederile si m-a invatat, pana la urma, ce insemana sa fii un om puternic, cu “coloana vertebrala”, m-a invatat sa fiu deschisa la minte si la suflet, asa incat sa pot primi cu liniste, pace si iubire tot ceea ce universul imi va rezerva de acum inainte. Prin atitudinea pe care am capatat-o pe parcursul acestor ani, relatiile cu cei din jur – oameni dragi, prieteni sau chiar necunoscuti – s-au imbunatatit considerabil.

La prima vedere, ai fi tentat sa crezi ca oamenii din jur s-au schimbat. Fals! Nu cei din jurul meu se schimba, ci eu m-am schimbat prin: intelegere, toleranta, calmitate si multa, multa daruire. Am invatat cat de important este sa daruiesti daca vrei sa primesti ceva de la Univers. Sa daruiesti un zambet, o imbratisare, un cuvant de incurajare, o mangaiere, o alinare, sau chiar mai mult decat atat. Sa daruiesc atata iubire incat sa ma transform eu insami intr-un izvor. Un izvor cu apa curata, ce poate aduce curatenie si in alte suflete.

Apa curge lin pe orice albie, apa ia forma oricarui vas, apa in timp slefuieste pietre si stanci, asa cum se pot slefui in timp si sufletele oamenilor. Apa poate curge vesnic, asa cum sufletele noastre sunt vesnice.

Asadar, eu imi doresc sa devin “apa” si sunt sigura ca atunci voi cunoaste cu adevarat FERICIREA SI MENIREA MEA IN ACEASTA LUME, DOBANDIND CALEA DE LUMINA.